Monthly Archives: August 2019

30
Aug, 2019

Google lucreaza la o noua retea sociala pentru a concura cu Facebook. Numele va fi Shoelace

Google mai incearca sa lucreze la o retea de socializare care sa poata concura cu Facebook. Asta dupa esecul Google+, care a fost a fost a patra incercare a companiei care detine cel mai mare motor de cautare de pe internet de a avea o retea sociala. Normal, platforma nu a reusit sa atraga oamenii, chiar si dupa ce Google a fortat-o oarecum pe comunitatea YouTube. Pana la sfarsitul anului 2011, analistii scriau deja necrologuri. Si totusi, Google+ a supravietuit suficient de mult incat sa fie inchisa doar anul asta. Oricum, era o platforma “destinata sa esueze inca din prima zi”, conform lui Matt Navarra, un consultant in domeniul social media. “Problemele cu interfata utilizatorului, inflexibila si prost conceputa, aparitia tarzie a acestuia in comparatie cu giganti precum Facebook, o experienta disjointa a utilizatorilor si zvonurile despre neintelegerile interne despre modul in care Google+ putea fi valorificat” au afectat platforma, spunea el. Desi Google a incercat tot felul de metode pentru a mentine reteaua relevanta, ajungand s-o descentralizeze Google+ de la aplicatiile sale  pentru a multumi producatorii de filme si de aplicatii, apoi sa schimbe interfata astfel incat serviciul sa se concentreze asupra “comunitatilor”. Insa, evident, nici unul dintre aceste eforturi nu a avut rezultatul dorit. 

Cu toate acestea, faptul ca Google nu a reusit pana acum sa creeze o retea sociala decenta  nu opreste compania americana de a incerca realizarea unei aplicatii social media la fel de mare ca Facebook. Si, avand in vedere practicile Google, banuiesc ca la fel de daunatoare pentru datele utilizatorilor ca si reteaua lui Zuck. 

De data asta, Area 120, incubatorul Google, lucreaza la o noua aplicatie de tip retea sociala, care ar urma sa se numeasca Shoelace. Nu pot sa inteleg de ce ar purta numele siretului de la pantofi (ceea ce m-a facut sa ma gandesc serios in ce masura este sau nu stirea asta la misto), insa se pare ca este cat se poate de reala. Cel putin la prima vedere. Prin intermediul noii aplicatii, utilizatorii ar urma sa poata organiza “o multime de” evenimente sau activitati. Dupa ce instalezi aplicația, o sa ti se ceara sa-ti alegi niste interese sau pasiuni (trebuie Google sa stie ce iti place ca sa aiba cunostiinte exact ce sponsori ar putea sa sustina daca ajungi cumparator dintr-o simpla reclama 😉 ). Apoi Shoelace o sa iti recomande niste activitati. Ei le numesc „loops”. Adica prapastii? Google’s naming sense is appearantly affected by some kind of malware. We’re sorry for the inconvinience. 

Si, da, Shoelace este un efort al celor de la Google sa-si faca uitat esecul pe care l-a inregistrat Google+. Esec pe care compania care detine cel mai mare motor de cautare din lume l-a prelungit considerabil, avand in vedere anii in care reteaua sociala ar fi trebuit inchisa. Totusi, aici compania americana ar fi invatat ceva din dezastrul Google+, motiv pentru care nu ar mai face aceeasi greșeala ca in trecut, sa incerce sa inglobeze toate funcționalitatile unei retele sociale ca Facebook. Asta ar fi o retea sociala pentru evenimente… :)))

15
Aug, 2019

Smartphone-urile lansate recent au devenit plictisitoare, iar industria sufera

Primele smartphone-uri, acele telefoane cu taste si conexiune la internet, au reprezentat o adevarata revolutie pentru industria de telefoane mobile. In anii 90, au inceput (prin America, nu la noi), sa apara din ce in ce mai multe astfel de celulare care sa te poata mentine conectat la internet, desi paginile erau intr-o versiune primitiva chiar si comparativ cu design-ul site-urilor de atunci. In 1992, a fost dezvoltat primul smartphone cu ecran touch, IBM Simon, insa nu a inregistrat succesul dorit. Apoi, au incercat si cei de la Blackberry, cu BlackBerry 5810, in 2002, desi nu avea touchscreen dar era un telefon clasic mult mai apropiat de conceptul de smartphone. Apple, pe atunci cunoscuta pentru a dezvolta calculatoare si laptop-uri (si pentru incercarea nereusita de a intra pe piata de telefoane mobile pana atunci), a revolutionat industria prin aparitia primului iPhone, in 2007. Acesta avea exact conceptul unui IBM Simon, insa mult mai functional; practic, acesta a fost primul smartphone modern, in formula pe care o cunoastem. Acest lucru a transformat Apple dintr-o companie de marimea Asus, intr-una dintre cele mai mari corporatii din domeniul tech. Mai multe companii au mers pe acest model, iar lumea telefoanelor mobile a fost constant revolutionata de concepte si functii noi. Insa, asta era realitatea la un moment dat.

Insa, in momentul de fata, se anunta vremuri grele pentru corporatiile din industria de telefoane mobile. Pe langa faptul ca au devenit, as putea spune, obsedate de a culege date utilizand tehnologia in acelasi mod in care CIA sau KGB utiliza orice baza de date avea la dispozitie, aceste companii nu mai sunt capabile de a veni cu concepte noi pentru a se mentine in top. De cativa ani de zile, companii precum Samsung, Apple, Huawei sau Google au intrat intr-o rutina previzibila. Preturile pentru fiecare model lansat de aceste companii cresc, insa nu ofera acele functii care sa merite astfel de costuri exagerate, in afara de mici imbunatatiri aduse duratei de viata a bateriei sau performantei si de ecrane din ce in ce mai mari, de parca noul trend este acela ca un smartphone sa devina noua tableta, iar o tableta sa devina noul laptop. Sunt si concepte noi, precum 5G sau telefoanele pliabile, insa acestea se dovedesc a fii mult mai greu de executat, din cauza faptului ca unele companii se grabesc sa le lanseze pentru a-si pastra minimul de relevanta. Si e un lucru perfect normal ca utilizatorii sa-si pastreze telefoanele pentru mai multi ani de zile in aceste conditii. 

Se pune accent pe aspectele gresite (adica cele care nu aduc un plus care sa merite achizitionarea unor anumite modele) in industria tech in ziua de astazi. Da, utilizatorii sunt din ce in ce mai dependenti de Facebook, Instagram, Messenger, WhatsApp, Google sau alte retele de sociale, servicii si motoare de cautare. Insa o camera frontala de tip pop-up sau una cu mai multi megapixeli nu este un aspect care iti poate mentine utilizatorii in cursa pentru a cumpara cele mai noi modele.

7
Aug, 2019

Cutia cu amintiri: Avatar si febra colectiva in urma succesul nebun al filmului

Va aduceti aminte de Avatar? Acel film despre acele… fiinte mari si albastre. Filmul care a inregistrat cel mai mari box office din toate timpurile. Cautam prin publicatii materiale de articole, si mi-am amintit de o stire veche, cum ca va aparea o continuare Avatar in 2021, dupa care vor mai aparea inca trei filme pana in 2027, pentru ca va fi o alternanta intre filmele noului side-story pentru Star Wars, si continuarile de la Avatar. Filmele vor aparea de Craciun. Exact, totul este extrem de bine calculat pentru a aduce mai mult profit Hollywood-ului. O franciza ne-epuizata de secolul trecut cu un fandom larg si un concept care poate fii dezvoltat intr-o franciza sa le folosim pe post de cash cow? Bifat. Lansare de Craciun pentru ca filmele prind bine in perioada de Sarbatori [in care unii inca se uita la Home Alone pentru ca n-au la ce altceva]? Bifat. Actori titrati sa atraga mai mult hype de la fanboys si fangirls? Probabil ca bifat. Reteta cinematografica de succes.

Inainte de a dezgropa cutia cu amintiri, un lucru care m-a ajutat sa-mi aduc aminte a fost succesul pe care l-a inregistrat Avengers: Endgame. Care se apropie din a detrona Avatar ca regele box office. Avengers: Endgame are, in prezent, incasari estimate la 2,744 miliarde de dolari. Avatar are incasari de 2.787 miliarde de dolari, deci da, e o chestiune de timp pana ajunge Endgame pe primul loc. 

Este o minune faptul ca a rezistat atat de mult timp pe primul loc in box office. Intre atatea filme in deceniul trecut de la lansarea filmului, Avatar e ca Wolfsburg cand a castigat campionatul Germaniei (culmea, ambele s-au intamplat in 2009), o minune de sezon. A fost Avatar un film prost? Hmm, nu a fost chiar unul prost, insa prin 2009 calitatea filmelor a inceput sa scada atat de mult incat a fost cel mai bun film pe care l-a pututt oferi perioada respectiva. Avatarul a fost un film bizar, cu o actiune intr-un univers paralel (intr-un Pocahontas post-colonial, mai exact) pe care l-ai putea acuza de a fi usor rasist – doar ca a fost aproape prea stupid sa fie rasist in sensul adevarat al cuvantului. A fost o experienta cinematografica inaltata de un angajament eroic fata de construirea si estetica lumii, dar adusa cu picioarele pe pamant de un scriptwriting (dialog) ciudat spre penibil si de actori cu performante demne de Sam Worthington.

Daca nici unul din aceste lucruri nu a oprit Star Wars din a inspira un sentiment larg de minune cinematografica si posibilitatea de a influenta o intreaga generatie de copii (si adulti). In Romania nu, dar in America sunt copii care se imbraca in costume de Avengers in fiecare zi. In timp ce eu n-am apucat o data in viata sa-mi indeplinesc visul de a deveni Lelouch vi Britania via cosplay (mama ei de viata!). In schimb, ca merchandise, ce poate inspira Avatar? Ideea ca ar putea exista copii care sa se imbrace ca acele fiinte albastre din Avatar (Na’vi?) este mai horror decat Five Nights at Freddies [stai, orice e mai horror decat jocul ala].